Smirna – Aroma biblică

0
496

smirnaÎn limba română “smirnă”, în limba ebraică “mir”, în limba franceză “benzoin”, în limba germană “benzoe” sau “benzoeharz”, în limba engleză “benzoin” Smirna este o răşina (rezină) extrasă din scoarţa unor arbori exotici (Styrax benzoin – Sumatra, Styrax macrothyrsus – Vietnam, Styrax paralleloneurus – Indonezia, Styrax tonkinensis – China), din familia Styracaceae, care arde, răspândind un miros caracteristic aromatic şi care se foloseşte la ceremoniile religioase, la îmbălsămare, în medicină şi parfumerie. Unele menţionări şi semnificaţii biblice.**

Vechiul Testament pag 876/Cântarea Cântărilor 3, 6 pag.878/Cântarea Cântărilor 4, 14 pag.879/Cântarea Cântărilor 5, 5. Vechiul Testament pag.63/Facerea 37,  25.  “Apoi  s-au  aşezat să mănânce. Şi dacă şi-au ridicat privirea, iată că o caravană de Ismaeliţi  venea  de  la Gulaad, avându-şi ei cămilele încărcate cu tămâie şi balsam şi smirnă, pe care mergeau să le descarce în Egipt”. Noul Testament pag. 1462, Matei/2, 11: “şi intrând în casă L-au văzut pe Prunc împreună cu Măria, mama Sa; şi căzând la pământ, I s-au închinat; şi deschizându-şi visteriile, l-au adus daruri: aur, smirnă şi tămâie”.

Noul Testament pag.1580, loan/19, 39: “şi a venit şi Nicodim -cel care venise la El mai înainte, noaptea, aducând ca la 100 de litre de amestec de smirnă şi aloe”. “Cuvântul este pomenit cam de 15 ori în Sfânta Scriptură. Asupra arborelui care produce Smirnă au fost multe controverse. Pliniu compara arborele cu lenupărul, Dioscoride, cu Salcâmul. Smirna, combinată cu alte substanţe răşinoase aromatice, a jucat un mare rol în practicile religioase ale iudeilor şi egiptenilor. Se amesteca cu untdelemnul sfânt şi servea ca parfum la unsul templului. Sf. Ev. Matei ne spune că Smirna a fost unul din darurile pe care Magii le-au adus Mântuitorului la naştere.

Nicodim a folosit-o amestecată cu alte aromate la îmbălsămarea trupului lui lisus. Vinul cu Smirna pe care soldatul roman l-a dat Mântuitorului pe cruce, era amar, dar nu avea nici una din proprietăţile băuturilor narcotice pe care unii bănuiesc că le-ar fi avut” (Preot dr. T. Negoiţă -Studii biblice, 1941 şi preot Gh. Geţia -Studii biblice, 1959). în vechime, era unul din cele mai scumpe articole de drogherie şi parfumerie; numai regii şi femeile celor bogaţi îşi puteau permite a folosi Smirna (pentru tămâierea şi parfumarea paturilor). Se întrebuinţează şi la îmbălsămare.

Intră în compoziţia unor formule fitofarmaceutice şi aromoterapeutice ” Biblia Sfântului Sinod, Ed. I.B.M.B.O.R., 2001 (I.RS. V. Anania)

 Aromate biblice

 Descriere ştiinţifică

-Styrax benzoin este un arbore din familia Styracaceae cu tulpina groasă, ramurile cilindrice, acoperite cu o scoarţă alburie, frunzele alterne peţiolate, întregi, netede pe partea superioară, pubescenţe pe cea inferioară, florile albe plăcut mirositoare, fructul este indechis-cent, mare, globulos, cu înveliş cohaceu. Acest arbore creşte în: Borneo, Sumatra, Java, Vietnam, China. Speciile de Styrax cresc şi în America tropicală din Brazilia şi Mexic şi în sudul Statelor Unite. Smirna este secreţia pe care o dă arborele prin coajă sau tăieturi, care formează un clei maro, cu miros balsamic, care în contact cu aerul se solidifică; are gust iute-amar. Arde, răspândind mulţi vapori de acid benzoic, miros plăcut şi cu acţiune farmacologică asupra căilor respiratorii. Se dizolvă în C2H50H şi în C2H5-0-C2H5. Se cunosc mai multe calităţi de Smirnă, după modul de extracţie şi după vârsta arborilor din care se extrage (aceste recunoaşteri revin farmacistului specializat în Botanica biblică). Se solidifică în mici sfere aglomerate, de culoare galben pal, cu timpul devenind roşiatică sau brună. Datorită faptului că Smirna este un produs din import destul de scump, unii “impostori” o falsifică cu diferite rezine, obţinute din specii de brad.

Compoziţie chimică

Smirna de Sumatra: acid benzoic liber, acid cinamic liber sau combinat, rezine totale 80%, vanilină, styrol, styracină etc.

Smirnă de Laos: acid benzoic liber sau combinat 39%, acid cinamic liber sau combinat 3%, benzoat de coniferil 3%, benzoat de cinamil 3%, benzoat de lubanol 3%, acid benzoic liber 23%, siarezinol, vanilină etc.

Acţiune farmacologică

Smirna este antiinflamatoare a căilor respiratorii, antimicrobiană. în tradiţia populară, în China este folosită pentru tuse, răceli, epilepsie, tăieturi, scabie, iar din coajă se face un sirop pentru combaterea diareei. Intră ca ingredient la prepararea Sfântului şi Marelui Mir. în farmacopei, Tămâia poartă numele de “Gummi Olibanum”, iar Smirna “Rezina benzoe”. Uleiul esenţial de Smirnă (Benzoin oii)

-Se extrage prin distilare cu vapori de apă din frunze proaspete, flori şi din rezina secretată de scoarţa copacului.

-Caracteristici: este un lichid galben pal, cu miros persistent, plăcut aromatic.

-Principalii    constituenţi: alcool fenilpropilic, alcool cinamic, alcool benzoic, vanilină, malinină etc. -Proprietăţi farmacologice: antiinflamator, antimicrobian, antiseptic, antitusiv, bactericid, expectorant, stimulent nervos.

-Conservare: în flacoane de sticlă, colorate, neutre, cu dop rodat, la loc răcoros şi ferit de lumină.

-Recunoaşterea uleiului esenţial de Smirnă se face după prevederile farmacopeelor.

”Planta Romanica”, nr.8, iunie – iunie 2005

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here