Fiecare membru al unei familii ar trebui să aibă o Biblie, inclusiv cei mici, care nu au învățat încă să citească.
Îmi amintesc de o întâmplare. Câțiva copii din clasa pe care o conduc participau adesea la o activitate numită „istoria coșului de scris”, în cadrul căreia li se cerea să aducă multe exemple de scrieri efectuate de-a lungul veacurilor: un copil a adus o piatră cu o „petroglifă” desenată pe ea, altul a adus un rulou de pergament. De fiecare dată, am văzut un copil care ține în mâini un mic Nou Testament și „citea” o povestire biblică.
Aceste povestiri, ca și toate adevărurile legate de credința noastră, trebuie să fie prezentate într-un mod cât mai plăcut, care să le umple sufletele copiilor de bucurie.
Citiți și/sau relatați povestiri biblice, vieți ale sfinților, întâmplări contemporane despre copii care înfățișează valori creștine. Dacă vă este posibil, confecționați figurine care să reprezinte personaje din aceste povestiri și distribuiți-le copiilor, cerându-le să le folosească drept accesorii atunci când vor povesti și ei, la rândul lor, cele auzite.
Scrieți versete scripturistice pe fișe și ascundeți-le într-o încăpere unde le veți cere copiilor să se joace „de-a v-ați ascunselea” și să găsească fișele ascunse de dumneavoastră.
În contextul familiei dumneavoastră, memorați câte un verset scripturistic în fiecare săptămână. Stabiliți un număr de versete care trebuie memorate, iar după ce au fost memorate, relaxați-vă cu un program distractiv; pentru ca aceasta să se desfășoare în condiții onorabile, asigurați-vă că adulții vor memora versiunea completă a versetelor, nu cea abreviată sau parafrazată, destinată copiilor.
„Cum îndrumăm copilul în viața duhovnicească”, Ed. Sophia
Jurnal Spiritual
