Stresul – cum îi facem față

0
106

stresOrganismul este astfel făcut încât să facă faţă, şi chiar să prospere, unor perioade de stres minore din când în când. Dar prea mult nu este bun nici pentru organism, nici pentru suflet. Din fericire, chiar atunci când nu puteţi schimba o situaţie stresantă, puteţi avea ceva control asupra modului în care îi faceţi faţă. Aşa că, dacă aţi ajuns să vă smulgeţi părul din cap, să vă mâncaţi unghiile sau să vă îngrijoraţi foarte mult, încercaţi aceste tehnici pentru a vă restabili sănătatea psihică.

 Ce este în neregulă

Organismul dumneavoastră este în alertă, spunându-vă că ceva este în neregulă şi că trebuie să rezolvaţi problema. Stresul vă poate determina sistemul endocrin să secrete cantităţi mari din anumiţi hormoni care slăbesc sistemul imunitar, afectează inima şi vasele de sânge şi măresc predispoziţia la răceală şi alte boli. Şi mintea vă poate fi afectată. Stresul face ca oamenii să fie iritabili sau uşor de enervat, să simtă o anxietate puternică şi să îşi piardă concentrarea. Pot, de asemenea, să sufere de insomnie, să aibă probleme gastrice cronice şi să prezinte dureri de cap şi oboseală.

Plantele şi suplimentele antianxioase

– Încă de când grecii antici au început să se bucure de ceaiul de muşeţel, el a fost lăudat pentru proprietăţile sale. In zilele noastre, când se estimează că zilnic se consumă un milion de căni de ceai în toată lumea, specialiştii în plante şi medicii recomandă muşeţelul ca un excelent remediu pentru stres. Beţi până la trei căni pe zi.

– Puteţi adăuga muşeţel, pe lângă alte plante cu efect calmant cum ar fi levănţica şi valeriana, la apa de baie. înfăşuraţi plantele uscate într-o bucată de tifon şi ţineţi-le sub robinet până când cada se umple cu apă.

– Luaţi mai multă vitamina C. Într-un studiu, persoanele aflate sub presiune care luau 1 000 mg de vitamina C pe zi aveau o creştere a tensiunii arteriale mai moderată şi îşi readuceau nivelurile de hormoni de stres mai rapid la normal decât cele care nu făceau acest lucru.

– Apelaţi la panax ginseng, o plantă preţuită pentru capacitatea sa de a proteja organismul de stres. S-a demonstrat că aceasta poate echilibra homonii de stres şi poate susţine organele care îi produc (glanda hipofiză, hipotalamusul şi epifiza). Luaţi 100 până la 250 mg de două ori pe zi în momentele de stres, începând la limita inferioară a dozajului şi crescând treptat. Experţii recomandă să stopaţi administrarea de ginseng timp de o săptămână la fiecare două-trei săptămâni de tratament.

Concentraţi-vă

-S-a demonstrat clinic că relaxarea prin meditaţie poate scurtcir -cuita stresul. Staţi într-o poziţie confortabilă undeva unde nu veţi fi deranjat. închideţi ochii. Alegeţi un cuvânt sau o frază asupra căreia să vă concentraţi – „este OK” de exemplu. Pe măsură ce vă concen -traţi să respiraţi, repetaţi fraza de fiecare dată când expiraţi. Dacă sunteţi distras de alte gânduri, eliminaţi-le încet şi reveniţi la cuvânt sau frază. Continuaţi pentru 10-20 de minute. Exersaţi cel puţin o dată pe zi.

-Cercetările au arătat că anumite genuri de muzică pot reduce pulsul, tensiunea arterială şi chiar nivelurile de hormoni de stres din sânge. Inspiraţi adânc şi ascultaţi muzica pe care dumneavoastră o consideraţi liniştitoare.

-Faceţi un exerciţiu de călătorie în timp. Atunci când vă simţiţi încurcat de unele probleme curente, aduceţi-vă aminte ceva în legătură cu care eraţi la fel de tensionaţi acum un an. Cât de important pare acel lucru astăzi? Acum încercaţi să proiectaţi un an în viitor şi priviţi înapoi la problema curentă. Există foarte mari şanse ca „saltul în viitor” să vă ofere o perspectivă mai bună asupra lucrurilor prin care treceţi acum.

Practicaţi relaxarea progresivă

-Atunci când vă simţiţi în mod special tensionat, încercaţi o tehnică denumită relaxare progresivă. Staţi întins într-un loc liniştit şi confortabil. închideţi ochii. Acum îndoiţi-vă degetele de la picioare cât de tare puteţi timp de 10 secunde, apoi relaxaţi-le. După degete, încordaţi şi relaxaţi picioarele, gambele, stomacul, degetele, braţele, gâtul şi faţa. Cu alte cuvinte, lucraţi progresiv pe segmentele corpului de la vârful picioarelor până în vârful capului şi apoi, în mod metaforic, „daţi-i drumul”.

Ar trebui să-mi sun medicul?

Cereţi ajutorul medicului dacă simptomele legate de stres vă afectează calitatea vieţii. Simptomele la care trebuie să fiţi atent includ anxietatea exagerată, inabilitatea de a adormi sau de a rămâne adormiţi, durerea de spate sau de gât, durere de cap cronică sau severă, lipsa poftei de mâncare şi apariţia unor semne fizice cum ar fi eczema, sindromul de colon iritabil sau migrenele. Stresul pe termen lung poate duce la probleme cu tensiunea arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral si alte boli.

 Puterea profilaxiei

-Ieşiţi la o plimbare sau faceţi o altă formă de exerciţii timp de cel puţin 20 de minute de trei ori pe săptămână. Exerciţiile fizice vă îmbunătăţesc secreţia de endorfine, substanţele care promovează starea de bine şi care vă stimulează starea de spirit şi vă ameliorează stresul.

-Limitaţi consumul de alcool, cofeină şi carbohidraţi, iar dacă fumaţi, renunţaţi. Toate aceste substanţe pot să declanşeze răspunsul de „luptă-sau-fugi” al organismului, contribuind la simptomele fizice ale stresului cum ar fi puls accelerat, tremurături, anxietate şi iritabilitate.

-Apucaţi-vă de un hobby care vă linişteşte. Grădinăritul, croşetatul, rezolvarea unui puzzle, cititul sau alte activităţi relaxante pentru timpul liber pot să vă ajute să vă îndepărtaţi de stilul stresant de viaţă.

1001 de remedii casnice, Reader’ s Digest

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here