Sucuri de legume şi fructe, nefierte (I)

0
490

sucurileSucurile tratează boli, pe cale naturală, avand calitatea de a mentine o sănătate perfectă. Consumul continuu de alimente gătite (fierte) cu un înalt grad de prelucrare, este urmat de degenerarea progresiva a celulelor şi ţesuturilor. Nu există nici un medicament care să poată furniza sângelui substanţa necesară pentru regenerarea lui.

Sucurile de legume şi fructe sunt adevăratele substanţe care ajuta la regenerarea organismului prin conţinutul bogat în aminoacizi, săruri minerale, enzime şi vitamine, cu condiţia să fie preparate proaspete, crude şi fără conservanţi.

Fibra legumelor este acea parte care conţine cel mai bogat sortiment de substanţe necesare organismului. Pentru a putea profita de aceasta, trebuie să le mestecăm bine.

Trebuie ca treptat, fără o trecere brusca, omul să se obişnuiască să mănânce multe crudităţi, consultând în prealabil o persoana care practica de mai multa vreme regimul şi care poate da indicaţii precise asupra modului de hrănire. Fructele trebuie să fie ajunse la maturitate  şi nu trebuie consumate împreună cu alte alimente care conţin zaharuri. Se vor consuma cu cca 1/2 ora înainte de masă sau la 3 ore după masă, pentru ca ele să poată furniza organismului substanţele necesare.

Sucurile de legume şi fructe sunt de un real folos pentru că introduc în organism substanţe utile. La extragerea sucului, este esenţial ca fibrele să fie complet terciuite, astfel încât principiile alimentare vitale să fie trecute în lichid. Legumele sau fructele mai puţin zemoase se zdrobesc bine numai după ce se îmbibă cu puţină apă. Astfel, vitaminele şi enzimele trec în totalitate în suc. Sucurile nu trebuie considerate alimente concentrate, deşi sunt hrănitoare şi sănătoase. Toate legumele, fructele şi zarzavaturile se vor folosi în stare proaspătă.

Sucurile de rosii:
Suc de roşii (I)

Roşiile bine coapte se dau la mixer. Sucul rezultat se toarnă în sticle, lăsându-le goale cam de trei degete. Se iau rădăcini de hrean, se taie şuviţe în lungime şi se introduc în sticlele cu suc. Se completează cu suc, se închid ermetic sticlele şi se păstrează la loc întunecos şi rece. Înainte de a fi consumat, se scoate hreanul. În acest mod, se păstrează timp de 12 luni.

Suc de roşii (II)

Roşiile, bine coapte, spălate şi stoarse prin sită, se pun la scurs într-un tifon dublu. Se lasă să se scurgă bine, timp de 8 ore. Sucul obţinut se amestecă cu aspirină dizolvată în puţină apă rece (3 tablete la 1 litru), se toarnă în sticle, se pune deasupra un strat de un deget de ulei, se astupă ermetic şi se păstrează la loc uscat, întunecos şi rece.

Suc de roşii (III)

Roşiile foarte coapte se curăţă de coajă şi se strivesc cu mâna într-un ciur de email. Sucul rezultat se consumă imediat. Este un tonic foarte bun, bogat în vitamine, enzime, săruri minerale. De asemenea, e foarte util în tratamentul bolilor de rinichi şi vezica biliară. Sucul astfel preparat, proaspăt consumat, este calmant al durerilor stomacale, fiind un bun alcalinizant.

Suc de anghinare (tuberculi)

Se storc 4 kg de anghinare, din care se obţin aproximativ 1,5 l suc. Acesta este bogat în elemente minerale alcaline, în special potasiu, care reprezintă peste 50% din totalul celorlalte. Această legumă în stare crudă conţine enzime şi o mare cantitate de insulină. Aceasta este o substanţă asemănătoare amidonului şi este transformata în levuloză. De aceea, anghinarea este un tubercul ce poate fi consumat fără nici o consecinţă negativă de către bolnavii de diabet. Sucul este foarte folositor pentru organism, fie simplu, fie în combinaţie cu sucul de morcov.

Suc de păstăi verzi de fasole

Păstăile de fasole verde folosite pentru extragerea sucului nu trebuie să aibă boabele formate, deoarece acestea au oarecare toxicitate. Sucul acesta este cel mai eficient în tratarea diabetului, boală produsă de consumul exagerat de zaharuri şi amidon concentrat, agravată de consumul mare de carne. Diabetul nu este o boală ereditară, dar poate apărea din cauza obiceiului de a mânca în mod excesiv alimente nepermise. Alimentarea copiilor cu făinoase, cereale pregătite termic împreună cu lapte de vacă fiert sau pasteurizat este factorul incipient, favorizant al apariţiei diabetului.

Insulina este o substanţă produsă de pancreas, care permite organismului să asimileze zaharurile naturale, sub formă de combustibil pentru producerea energiei necesare activităţii organismului. Injecţiile cu insulină nu vindecă diabetul. S-a constatat că supa şi ciorba de fasole verde (preparată la rece) ca şi varza de Bruxelles conţin elemente care furnizează ingredientele necesare insulinei naturale, produsă de pancreas. Diabeticii trebuie să elimine complet din alimentaţie zaharurile, amidonul şi să consume suc combinat de fasole verde cu morcov, lăptucă şi varză de Bruxelles în cantităţi de 1 litru zilnic, combinat cu o cantitate suplimentară de suc de morcov şi spanac, alături de spălături ale intestinului gros.

Suc de gulii

Guliile sunt bogate în calciu. Prin urmare, sucul lor este un aliment excelent pentru copii şi oricine are lipsă de calciu poate să consume cu încredere acest tip de suc. Combinând sucul de gulii cu cel de morcovi şi păpădie, se obţine un suc eficient pentru întărirea oaselor. Prin conţinutul mare de magneziu, sucul din frunze de gulie, combinat cu cel de ţelină şi morcov, are un efect alcalinizant şi este un excelent remediu pentru reducerea hiperacidităţii. Frunzele de gulii conţin şi o cantitate apreciabilă de sodiu şi fier. Celulele organismului uman nu asimilează în aceeaşi proporţie calciul din hrană, aşa cum îl asimilează din sucul de gulii. Sucul de gulii se va extrage din planta întreagă, adică frunze plus rădăcină.

Suc de lăptucă romană (salată)

Acest suc are o compoziţie chimică diferită de lăptuca obişnuită, în special prin conţinutul mare de potasiu, care este cu 60%, mai mare decât cel de sodiu. Aceasta îl face foarte preţios în tratarea bolii Addison, în care glandele suprarenale sunt afectate. Un rezultat deosebit de bun s-a obţinut în tratarea acestei boli prin consumarea unei cantităţi mai mari de sucuri în combinaţie cu sucul de lăptucă. Se va ţine o dietă strictă, cu eliminarea amidonurilor de orice fel, a zaharurilor, cărnurilor şi vegetalelor care nu au un conţinut bogat în potasiu. Se vor introduce în dietă căpşunile, roşiile, smochinele, jirul, mierea. La sucurile menţionate mai sus se adaugă şi sucul de morcov. Rezultate bune se obţin şi în tratarea afecţiunilor intestinului gros.

Suc de pătrunjel

Sucul de pătrunjel este unul din cele mai tari sucuri şi trebuie consumat în cantităţi mici. O cantitate mai mare se poate administra numai în amestec cu morcovi, ţelină, lăptucă, spanac, iar sucul de pătrunjel trebuie să fie într-o cantitate mică. Sucul de pătrunjel are proprietăţi esenţiale în metabolismul oxigenului şi menţinerea funcţionarii normale a glandelor suprarenale şi tiroidei. Este un aliment excelent pentru tratarea căilor genito-urinare, ajutând mult la tratarea litiazelor biliare şi renale. Este eficient în tratamentul bolilor pentru ochi, dar folosit în cantităţi mari poate provoca tulburări ale sistemului nervos.

Continuarea AICI

”Bucătăria fără foc,” Elena Niţă Ibrian

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here