Cum putem lupta împotriva mândriei?

0
86
suferinta-aduce-smerenieNu poţi, decât dacă te smereşti.

Adică ţi-a dat o palmă, iar tu, din smerenie, dai şi obrazul celălalt. Acum nu-i uşor să dai şi obrazul celălalt, dar este posibil. Pentru că nu e o utopie, nimic nu este neîmplinibil din ce a spus Hristos. A spus un lucru care se poate face. Dar nu a biruit cel care a lovit, ci cel care a primit cu plăcere, cu bucurie. Pentru că ar fi acceptat suferinţa, dacă se putea, chiar pentru Hristos. Bucuria suferinţelor noastre din închisori şi din lanţuri era tocmai asta, că ni s-a dat prilejul să suferim pentru Hristos! Nu eram noi cei înfrânţi, care primeam lovituri. Au fost înfrânţi cei care ne-au lovit.

Comparând toate religiile lumii, care a fost concepţia lor de mântuire?

Se constată că toţi doreau să scape de suferinţa. Hristos zice: Nu! Numai prin suferinţa puteţi scăpa de suferinţa!’; pentru că Mântuitorul a făcut atât de multe fapte mari: dreptate, învăţături etc.

Să măsurăm cu 90 de grade un unghi. Mai mult: a înviat morţii şi multe altele. Se facem unghiul de 180 de grade. Dar n-a mântuit lumea prin asta.

Misiunea Mântuitorului a fost tocmai asta, să mântuie lumea prin suferinţa.

S-a răstignit pentru noi şi atunci unghiul a devenit de 360 de grade, desăvârşit. Adică, atunci a fost biruit satana. Mântuitorul era pe Cruce şi se văita satana. De aceea Crucea este atât de puternică împotriva duhurilor rele, pentru că se zice: în numele Tatălui (Care înseamnă toată înălţimea) şi al Fiului (toată adâncimea) şi al Sfântului Duh (toată lăţimea) ’. Adică se evocă Sfânta Treime. Şi s-a constatat că fuge dracul de Cruce!

Noi nu avem tragedii. Avem numai drame. Eroii noştri au biruit, toţi!

Dovadă este că Mântuitorul, Care este de-a dreapta Tatălui, a zis: ‘Vi s-a dat toată puterea, în cer şi pe pământ’. Şi a mai zis ceva care ne priveşte direct: îndrăzniţi! Eu am biruit lumea!’ Cine a biruit? Satana? Cine a biruit? Cei care au lovit? Cei care L-au răstignit? De aceea, suferinţa aduce foarte multă smerenie. Numai atât: să se facă pentru marele Adevăr. Pentru Hristos. Că noi cerem harul lui Dumnezeu. Fără harul lui Dumnezeu nu se poate nimic, pentru că zice Hristos: ‘Fără de Mine nu veţi putea face nimic’.

El e tulpină, noi suntem mlădiţele. Nu pot, nici mlădiţa, nici mugurii, nici frunzele, fără viață.

Şi atunci, din momentul din care nu putem face nimic fără puterea lui Dumnezeu, cerem harurile Lui ca să putem face. Dar Dumnezeu nu dă harul ca la un milog. Îţi dă ca să te ridici, să rupi din tine pentru alţii, să-ţi pui viaţa interioară la punct, să gândeşti frumos, să ştii să suferi pentru adevăr! Şi chiar pentru fratele tău.  (dialog cu Părintele ARSENIE PAPACIOC)

 Sursa Doar Ortodox

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here