– Cum putem alege bine, când avem atâtea tentaţii?
– Scopul vieţii noastre, spus pe scurt, este mântuirea. Mântuirea presupune eliberarea de rău şi orientarea către împărăţia lui Dumnezeu. Asta-i mântuirea! În viaţa noastră sunt două puteri care ne urmăresc şi ne vor – Dumnezeu, puterea bună, forţa aceasta universală care ne atrage către ea, şi forţa răului, care de asemenea ne vrea şi ne atrage către ea. Forţa aceasta a răului este ea însăşi în luptă cu Dumnezeu, iar noi, având libertate, alegem. Alegem ce vrem noi. Unii îl aleg pe Dumnezeu, alţii pe celălalt. Acum, atracţia către Dumnezeu este niţeluş mai grea, pentru că trebuie să ai stăpânire de sine, pe când răul este mai aproape de firea omenească. De aceea omul greşeşte adeseori, pentru că a tinde către bine implică un efort personal, pe când a tinde către rău este uşor.
Omul primeşte de obicei ceea ce e mai uşor, ceea ce vine fără efort. Noi ne înşelăm adeseori, făcând un fel de rai pe pământ. Trăim încărcaţi de materie, şi această materie ne aduce nişte satisfacţii, nişte bucurii. Omul, dacă mănâncă, bea şi doarme bine şi are şi celelalte petreceri la îndemână, e mulţumit. Nu se mai gândeşte că are şi un suflet în el, iar sufletul are alte pretenţii decât cele materiale. De aceea, pentru omul înţelept, care se gândeşte serios la viaţa lui, e necesară şi asceza. Prin asceză înţeleg înfrânarea omului de la belşugul de mâncare şi băutură, dar şi controlul fiecărui cuvânt şi al fiecărei fapte. Asceza însemnează controlul vieţii noastre lăuntrice, fie că se referă la cele materiale, fie că se referă la cele duhovniceşti, acest control e necesar pentru că ne încărcăm cu tot ceea ce facem, cu toate abuzurile noastre. Şi dacă nu căutăm să ne descotorosim de ele în viaţa aceasta, căindu-ne pentru ele, plecăm cu această încărcătură dincolo.
Ştiu că se iau foarte uşor aceste lucruri – “Ei, ce ştie popa?”. Nu e chiar aşa; ceea ce ştim noi ştim din gura lui Dumnezeu. El S-a coborât pe pământ, S-a întrupat pentru noi, a fost şi răstignit şi ucis de oameni, însă cu putere de Dumnezeu a înviat. De atunci este pururea cu noi prin harul Său, prin Sfânta Spovedanie şi Împărtăşanie. El este prezent în viaţa noastră şi ne ajută în continuare să ne mântuim, adică să ne realizăm ca nişte oameni luminoşi. Dumnezeu este lumină şi ne vrea în lumină; vrăjmaşul este întunecatul care ne vrea în întunericul lui, iar fiinţa omenească are această libertate de a-şi hotărî viitorul. Suntem lăsaţi pe pământ să ne pregătim loc undeva în lumină. Depinde doar de noi ce alegem.
Părintele Sofian Boghiu
Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]