Suma prorociilor despre Domnul nostru Iisus Hristos

0
119

images (1)Când poporul lui Dumnezeu, care constituise deja un regat şi reuşise să se umple de glorie în vremea lui David şi a lui Solomon, a fost pândit de primejdia ca grijile de a or­ganiza în chip reuşit treburile acestei existenţe vremelnice să alunge din amintire trăsăturile veşnicei rânduieli a întoc­mirii mântuirii, se scoală proroc după proroc şi se adaugă trăsătură după trăsătură în zugrăvirea chipului şi a faptelor Mântuitorului Hristos, aşa încât toate prezicerile laolaltă alcătuiesc o Evanghelie întreagă, mai-înainte-scrisă în Ve­chiul Testament. Veţi întreba: „Cine este Acesta, Care vine să ne mântuiască?” – prorocii vă vor răspunde în multe fe­luri. Este Fiul lui Dumnezeu, Căruia Dumnezeu însuşi îi spune: Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut (Ps. 2, 5); este Domnul, Care şade de-a dreapta Tatălui: zis-a Domnul Domnului meu: „Şezi de-a dreapta Mea” (Ps. 109, 1); este Dumnezeu tare, Care Se naşte ca prunc pentru a fi Părinte al veacului ce va să fie: Prunc S-a născut nouă, Fiu, şi S-a dat nouă, a Cărui stăpânire s-a făcut pre umărul Lui; şi se cheamă numele Lui: al Marelui Sfat înger, Minunat, Sfet­nic, Dumnezeu tare, Stăpânitor, Domnul păcii, Părintele veacului ce va să fie (Is. 9, 6). Acest Părinte al veacului care va să fie va împărăţi ca împărat preaînţelept (Ier. 23, 5); Lui îi vor fi date toate neamurile moştenire şi stăpâni­rea Lui marginile pământului (Ps. 2, 6); împărăţia Lui este împărăţia tuturor veacurilor, şi stăpânia Lui întru tot nea­mul şi neamul (Ps. 144, 13).

Această împărăţie nu este însă ca împărăţiile din vechi­me, întărite şi întinse cu focul şi cu sabia: popoarele vor veni singure şi se vor închina Lui (Ps. 85, 9). El va tocmi casă şi o va umple de tot ce hrăneşte şi alină setea, de tot ce dă putere şi sănătate, şi va trimite soli cu propovăduire înaltă: veniţi, beţi şi gustaţi (Pilde 9, 5). Şi vor zice toate neamurile: să mergem, să ne suim în casa lui Dumnezeu, şi ne vor arăta nouă calea, şi vom merge pe ea (Mih. 4, 2). Această cale va fi Noul Testament, nu după aşezământul care a fost pus înainte casei lui Israil; în acest Testament, zice Domnul, da-voi legile Mele în cugetul lor, şi pe inimi­le lor le voi scrie (Ier. 31, 33). Şi le voi da lor altă inimă, şi duh nou voi da lor, şi voi smulge inima lor cea de piatră din trupul lor, şi voi da lor inimă de trup, pentru ca întru poruncile Mele să meargă şi dreptăţile Mele să le păzească şi să le facă pre ele; şi vor fi Mie întru norod, şi Eu voi fi lor întru Dumnezeu (Iez. 11, 19-20).

Dar înainte de a se săvârşi toate acestea, trebuie ca El însuşi să străbată calea înjosirii: să se nască neştiut, să trăiască tot felul de potrivnicii, să ducă povara unor sufe­rinţe înfricoşătoare şi să moară.

Iată istoria căii pe care o va străbate El pe pământ. Se va naşte din Fecioară, care va lua în pântece de la Duhul Sfânt şi va naşte Fiu, şi vor chema numele Lui Emmanuil, care înseamnă „cu noi este Dumnezeu” (Is. 7, 14). Se va naşte în Betleem, fiindcă din acesta va ieşi povăţuitor ca să fie căpetenie lui Israil, şi ieşirea Lui dintru început, de la zilele veacului (Mih. 5, 2). Acolo vor veni la El cu daruri împăraţii Arabiei (Ps. 71, 10), ducând cu sine aur, şi tă­mâie, şi piatră cinstită (Is. 60, 6). După aceea se va auzi plângere în Rama, şi tânguire, şi plângere multă: Rahila va plânge pentru odraslele sale şi nu va vrea să fie mângâiată, pentru că ele nu vor mai fi. în continuare, Fiul Acesta va fi chemat din Egipt (Osie 11,1) şi Se va sălăşlui în Nazareth, pentru ca Nazarinean să Se cheme (Jud. 13, 5).

Se va apropia vremea ca El să lucreze pe faţă printre oameni, şi va fi trimis înger înaintea feţei Lui ca să gă­tească Lui cale, şi tot Israilul va auzi glasul celui ce strigă în pustie: gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui (Is. 40, 3; Mal. 3,1). Apoi, Se va arăta pe neaşteptate Domnul însuşi, pe Care îl căutăm, şi îngerul legământu­lui, pe care îl dorim, şi va odihni asupra Lui Duhul Dom­nului (Is. 11,2), lucru despre care va da chiar El mărturie după aceea: Duhul Domnului este asupra Mea, pentru care M-a uns, să binevestesc săracilor M-a trimis, să nu­mesc vara Domnului bineprimită (Is. 61, 1-2). Lumina propovăduirii Lui va străluci pentru prima dată în Galile-ea neamurilor, în jurul Iordanului şi mării Tiberiadei, în­tre hotarele lui Zavulon şi Nefthali (Is. 9, 1). După aceea, trei ani şi jumătate va binevesti, va tămădui bolile de tot felul, va vindeca pe cei zdrobiţi cu inima (Is. 61, 1), le va propovădui celor robiţi iertarea şi celor orbi vederea. Atunci se vor deschide ochii orbilor şi urechile surzilor vor auzi; atunci va sări şchiopul ca cerbul şi limpede va fi limba celor gângavi (Is. 35, 5-6). El trestia zdrobită nu o va frânge şi feştila cea fumegândă nu o va stinge, ci în­tru adevăr va scoate judecată (Is. 42, 3). Dar în zadar va tinde mâinile Sale toată ziua către un norod neascultător şi împotrivă grăitor, ei nu vor merge pe cale adevărată, ci în urma păcatelor lor (Is. 65, 2). Luând aminte la în­demnul prorocesc, se va bucura faţa Sionului, va începe să propovăduiască fiica Ierusalimului, văzându-L pe Împăratul Cel tare, Care vine la ea pe mânzul asinei (Zah. 9, 9). Din gura pruncilor şi a celor ce sug I se va săvârşi laudă (Ps. 8, 3), însă împăraţii pământului şi boierii se vor aduna asupra Domnului şi asupra Unsului Lui (Ps. 2, 1). Unul dintre cei ce mănâncă cu Dânsul pâinea se va scula împo­triva Lui (Ps. 40, 9) şi îl va vinde pe treizeci de arginţi (Zah. 11,12). Atunci vrăjmaşii Lui vor zice şi cei ce pân­desc sufletul Lui se vor sfătui împreună grăind: Dumnezeu L-a părăsit pre Dânsul: goniţi-L şi-L prindeţi pre El, că nu este cine să-L izbăvească (Ps. 70, 11-12). Atunci va fi luat Păstorul şi se vor risipi oile turmei; El va privi de-a dreapta Sa şi nu va vedea pe nimeni care să îl cunoască (Ps. 141, 5). Se vor scula martori nedrepţi şi va minţi strâmbătatea eişi (Ps. 26, 18). El însă nu va deschide gura Sa; ca o oaie la junghiere va fi dus, şi ca mielul înaintea celui care îl tunde, fără glas, aşa şi El nu va deschide gura Sa (Is. 53, 7). Vrăjmaşii vor scrâşni din dinţi împotriva Lui, iar El nu Se va împotrivi: umărul Său îl va da spre răni şi fălcile Lui spre palme, şi obrazul Său nu îl va întoarce de la ruşinea scuipărilor (Is. 50, 6). Prin mijlocirea lemnului îl vor da morţii (Ier. 11, 19); îi vor săpa mâinile şi picioarele, şi vor număra toate oasele Lui; vor împărţi veşmintele Lui între ei şi pentru haina lui vor arunca sorţii (Ps. 21, 18-20); îi vor da de mâncare fiere şi spre setea Lui îl vor adăpa cu oţet (Ps. 68, 25); toţi cei care îl vor vedea îl vor batjocori şi, clătinând din cap, vor spune: „Nădăjduit-a spre Dom­nul, izbăvească-L pre Dânsul, mântuiască-L, că-L voieşte pre El” (Ps. 21, 7-8).

Aşa va muri Hristos Căpetenia, Sfântul sfinţilor, însă os din El nu se va frânge, deşi vor fi străpunse coastele Lui (Zah. 12, 10). Sufletul Lui nu va rămâne în iad şi trupul Lui nu va vedea stricăciune (Ps. 15, 10). A treia zi va învia şi se va arăta viu înaintea tuturor (Os. 6, 3). Unde ţi-e, moarte, boldul? Unde ţi-e, iadule, biruinţa? (Os. 13, 14).

Aşa Se va arăta Domnul pe pământ şi va locui împreu­nă cu oamenii. După aceea, Se va întoarce iarăşi întru înălţime, şi vor ridica porţile lor boierii, şi vor ridica por­ţile cele veşnice, şi va intra împăratul slavei (Ps. 23, 7). Şi va zice, în cele din urmă, Domnul Domnului: „Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pre vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale” (Ps. 109, 1).

Răspunsuri la întrebări ale intelectualilor, Sfântul Teofan Zăvorâtul

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here