Termenul de empatie poate fi folosit pentru a defini o gamă largă de experiențe pe care le trăim în viața de zi cu zi. Cel mai simplu, empatia a fost definită că abilitatea de a ne armoniza emoțiile cu starea interioară a celor de lângă noi.
Specialiștii contemporani delimitează empatia afectivă, care se referă la emoțiile pe care le trăim ca răspuns la experiențele de viață ale celor de lângă noi și empatia cognitivă, care face apel la capacitatea noastră de a identifica și înțelege emoțiile altor persoane. Dacă prima este o oglindire a stării emoționale a altei persoane, empatia cognitivă se poate manifesta cu lipsă de compasiune.
A fi empatic este mai mult decât a fi sensibil la ceea ce se întâmplă în jur și nu se limitează doar la emoții. „Putem cultiva empatia în viața noastră și o putem folosi ca o forță radicală de transformare socială”, spunea Roman Krznaric.
În ultimul deceniu, după cum informează greatergood. Berkeley.edu/, neurologii au identificat în creierul uman un circuit neuronal care ne oferă capacitatea de a empatiza. Mai departe, se pare că, dacă acesta este afectat, se reduce și abilitatea de a rezona cu emoțiilor celorlalți. De asemenea, psihologii au demonstrat că suntem pregătiți să empatizăm încă din primii ani de viață. Se cunosc cazuri, în care dacă un bebeluș începe să plângă și alți bebeluși din jurul lui devin neliniștiți. Dar dacă potențialul empatic nu este dezvoltat, se pierde. Dar empatia este o trăsătură pe care o putem alimenta pe tot parcursul vieții, o atitudine pe care o putem folosi pentru a îmbunătăți viața tuturor celor din jurul nostru. Iată, așadar, patru obiceiuri prin care ne putem dezvolta empatia.
Fiți deschis cu cei din jur!
Oamenii empatici sunt extrem de sociabili. Și aici vorbim despre relațiile cu persoanele pe care le considerăm străine. Un pas spre dezvoltarea empatiei este să deschizi o conversație cu diferite persoane, renunțând la prejudecăți legate de gen, educație sau stratificare socială. Curiozitatea extinde empatia când vorbim cu oamenii din afara cercului nostru social, care de obicei au viziuni asupra lumii foarte diferite de ale noastre, dar asta nu înseamnă că nu se confruntă și ei cu probleme și au nevoie de o vorbă bună sau chiar de o mână de ajutor.
Cultivați arta conversației
Când vorbiți cu cineva, fiți focusați pe cuvintele celui de lângă dumneavoastră. Lăsaţi pentru o vreme de o parte gândurile pe care le aveți și dedicați-i atenția dumneavoastră. Nu trebuie să le rezolvați problema sau să le dați sfaturi. Sunteți acolo pentru a fi un ascultător activ și răbdător. Nu vă întrerupeți interlocutorul, fiți dispus și arătați că vă pasă, cel de lângă voi își deschide sufletul în fața dumneavoastră.
Priviți situația prin ochii celuilalt!
Alfred Adler definea empatia ca fiind abilitatea prin care poți „Să vezi cu ochii celuilalt, să auzi cu urechile celuilalt, să simţi cu inima celuilalt!”
Fiecare dintre noi are propriile experiențe de viață și propria personalitate. Nu putem să-i înțelegem pe cei din jur decât atunci când înțelegem caracteristicile vieții sale și experiențele prin care a trecut în decursul timpului.
Inspirați la acțiune și schimbare socială
De cele mai multe ori empatia este privită la ceva ce putem face la nivel individual. Dar nu este așa. Empatia socială ne îndeamnă să ne reunim sub un scop comun prin acțiuni și programe care pot aduce schimbări sociale fundamentale.
Empatia este un act altruist, prin care investim în oameni și relațiile cu oamenii – este o abilitate benefică pentru noi înșine, pentru cei de lângă noi dar și pentru societate.
Emanuela Popa
Jurnal Spiritual
