Etichetă: Gânduri despre bine şi rău

Cheia tuturor tainelor Hristos a înviat! - înseamnă că, cu adevărat, este Dum­nezeu. Hristos a înviat! - înseamnă că, cu adevărat, este o lume cerească, lumea...

Despre biruinţa cea mai de pe urmă Toate presimţirile noastre despre biruinţa cea mai de urmă a binelui sunt făgăduinţe ale lui Dumnezeu săpate în...

Aşa cum un câine rău este înfrânt cu nepăsarea faţă de lătratul său, tot aşa şi moartea se înfrânge cu nepăsarea faţă de cursele şi...

Când Hristos ajunge un mijloc de politică lumească, de slavă şi bogăţie pământească, atunci El încetează să mai fie mijloc de mântuire. Cu alte cuvinte,...

Fiecare rugăciune adevărată este o luptă cu moartea şi o tăgăduire a morţii. Fiecare rugăciune adevărată este o luptă pentru viaţă şi o dovadă a...

Dragostea niciodată nu este singură. Dragostea nu poate fi singură. Propovăduirea lui Dumnezeu ca dragoste a început o dată cu propovăduirea lui Dumnezeu ca Treime. Înainte...

Trei ferestre sunt tăiate în cer pentru omul duhovnicesc: prin cea dintâi priveşte mintea cu credinţă, prin cea de-a doua priveşte inima cu nădejde,...

Dragostea lui Dumnezeu pentru om merge înaintea dragostei omului pentru Dumnezeu. Cine ştie dacă copilul ar avea vreodată dra­goste pentru mama sa de n-ar simţi dragostea...

Împreunând firile despărţite "Împreunând firile despărţite", se zice despre Hristos într-un irmos bisericesc. Aceasta însemnă că Hristos a adunat firea noastră cea fărâmiţată, împrăştiată şi răzleţită. Împreunând firile...

Hristos nu a venit să-L -numai pe Dumnezeu, ci şi pe om. Când Hristos l-a descoperit pe omul istoric, s-a arătat atâta deznădejde, atâta întuneric şi...

Hristos niciodată n-a făcut vreo observaţie asupra trupului vreunui om. El nu i-a spus lui Zakheu: „Cât eşti de mic!", nici lui Iuda: „Cât eşti...

Caută mai presus de toate să te cureţi pe sine de rea-voirea faţă de oameni. Pentru că, adunând rea-voire faţă de oameni, aduni otravă -...

Nu este uşor a-I urma dintr'o dată lui Hristos. Mai întâi urmează-i pe oamenii buni din satul tău. Aceasta să-ţi fie cea dintâi treaptă. Apoi urmează-i...

Şi visele să-ţi fie spre învăţătură! - deoarece şi visele sânt un mijloc prin care sufletul poate să-şi sporească cunoaşterea de sine. În vise, adesea,omul...

Cea mai curată lacrimă Neîntrerupta petrecere cu Dumnezeu în liniştea inimii, în înfrânarea minţii, în tăcerea întregului suflet duce la curăţia îngerească a omului lăuntric. Cea...

A greşi zilnic şi a te pocăi zilnic nu poate fi socotit o sporire. Aceasta e mai degraba o batere a pasului pe loc...

Când ne gândim la vecinii noştri morţi, mari ori mici, ne mândrim într-ascuns - ca şi cum noi, prin puterea şi însuşirile noastre, am...

De aprinzi toate virtuţile din tine precum lumânările cele mari, bine vei face, dar de vei păstra iubirea de slavă deşartă, aceasta degrabă va...

Privind la nedreptatea celui nedrept, adesea ne întrebăm: „De ce, oare, Dumnezeu nu-l trăsneşte de-ndată, izbăvindu-ne de nedreptatea lui?" Însă uităm de obicei să ne...

Daţi-mi cultura care sporeşte ruşinea omului, şi o voi alege! Sălbăticia sfioasă îmi este mai dragă decât cultura ne­ruşinată. Când vorbeşte cineva despre „cultura mincinoasă,"...

Nu socoti nimic altceva drept ţel al acestei vieţi în afară de mântuirea sufletului. Orice alt ideal pe care oamenii îl scot oarecând la...

Omul îl urăşte pe cel împotriva căruia păcătuieşte. Mai întâi se teme de el, apoi îl urăşte. Când omul săvârşeşte un păcat faţă de prietenul...

Fiecare om nou-născut este o oglindă nouă a lui Dumnezeu, puţin aburită de păcatul neascultării. Acea puţină brumă de pe sufletul omului nou-născut este închipuită...

Păcatul neascultării de Dumnezeu este atât de greu, încât Adam singur nu l-ar fi putut duce fără să nu fi fost măcinat în deşert sub...

Nu te plânge că Dumnezeu a îngăduit asupra ta boala. Adu-ţi aminte că Dumnezeu a îngăduit boli şi mai grele asupra unor oameni mai sfinţi...

Dacă ar pieri cu totul multe din însuşirile rele ale oamenilor, multe păcate şi patimi, ar pieri şi chipurile acestora din natură. Dar, câtă vreme...

Natura este puţin simţitoare faţă de însuşirile minţii noastre, dar este foarte simţitoare faţă de însuşirile noastre morale. Întreaga natură este nepăsătoare la cultura noastră...

Nu în zadar l-a numit Hristos pe Irod vulpe. Firea lui Irod era în întregime o fire de vulpe. Corespondentul lui în natură este...

Despre morala Morala are o lucrare fizică. Acest lucru îl ştiu şi doctorii când tratează un bolnav, şi ţăranii când seceră. Dacă secerişul este...

Morala datoriei este morala slugii şi a robului. Morala dragostei este morala omului. Cuvântul „datorie" este jignirea dragostei. Dragostea cu nimic nu este datoare, dar dăruieşte...

Frumuseţea omului Oamenii par a fi frumoşi numai printre oameni. Omul îi pare frumos omului. De altfel, nimeni în lume nu ia seamă la frumuseţea omului. Natura...

Femeia îmbătrâneşte, mama nu îmbătrâneşte. Femeia, ca femeie, se schimbă şi îmbătrâneşte; mama, ca mamă, nu se schimbă şi nu îmbătrâneşte. Femeia închipuie căderea omului în natură,...

Cine îşi asumă de bunăvoie păcatul asupra sa, aceluia jugul îi este uşor. Cine aruncă însă păcatul său asupra altuia sau îl primeşte cu...

Sunt păcate şi păcate. Şi unele, şi altele, în cele din urmă duc la scârbă. Un păcat duce la scârbirea de sine, altul duce la scârbirea...

În vreme de potop, toţi oamenii rostesc şi înţeleg cuvântul „mântuire." Ce-şi salvează oamenii în vreme de potop? Sandalele şi fusurile? Nu, ci lucrul care le...

Cei amăgiţi de natură nu pot nicicum înţelege cuvântul „mântuire." Şi, chiar de simt cele mai amare roade ale amăgirii lor, adesea înţeleg mai uşor...

Jertfa pentru cei vii şi jertfa pentru cei morţi - aceasta este jertfa deplină. Cu această îndoită jertfă, dintotdeauna oamenii au exprimat, lămurit sau...