Teama de fericire, un nou tip de fobie

0
313

sunt-fericit“Sunt atât de fericit încât îmi este teamă că se va întâmpla ceva rău”, aceasta este o afirmaţie care poate ascunde mai mult decât pare, sunt de părere psihologii. Teama de fericire se poate încadra în categoria fobiilor, iar persoanele predispuse la o astfel de problemă se confruntă cu ceea ce se numeşte percepţie selectivă aspra vieţii.

Frica de şerpi, de înălţimi, de paianjeni se numără printre fobiile des întâlnite, dar pare paradoxal ca unei persoane să-i fie teamă de emoţiile care o inundă atunci când are motiv să se simtă fericită. Este foarte posibil, totuşi, după cum s-a convins psihologul Peter Lambrou, care explică în cartea sa, “Codes to Joy”, cum se poate transforma o emoţie naturală şi cât de poate de pozitivă în motiv de teamă pentru multe persoane.

Psihologul a început să studieze posibilitatea acestui nou tip de fobie după ce s-a confruntat cu mai multe cazuri la cabinet, printre care şi cel al unei femei în floarea vârstei care, în urma mai multor şedinţe de terapie pentru anxietatea legată iniţial de profesia ei, a ajuns să mărturisească faptul că îi este teamă să se simtă cu adevărat fericită.

Surprins de această dezvăluire, psihologul a întrebat-o ce îi este teamă că se va întâmpla dacă îşi permite să se simtă fericită. Pacienta i-a explicat că ori de câte ori avea motive să devină fericită şi să se simtă bucuroasă, această perioadă pozitivă din viaţa ei avea să fie invariabil urmată de un episod dureros, nefericit. Lucru care I se întâmplase de când se ştia.

Astfel a ajuns psihologul la concluzia că femeia respectivă avea percepţie selectivă, în sensul că având aşteptări negative aceasta alegea evenimentele mai puţin plăcute din viaţa ei şi le dădea dimensiuni mult exagerate faţă de realitate, de cele mai multe ori. Într-un final s-a dovedit că această teamă permanentă de a se simţi fericită venea dintr-o întâmplare din perioada copilăriei, când întoarsă dintr-o tabără unde se simţise extraordinar de fericită a aflat că bunica ei, de care era extrem de ataşată, murise pe neaşteptate, cu doar câteva ore înainte să sosească acasă. De la acel moment a început să aibă o atitudine defensivă în faţa evenimentelor din viaţa ei, convinsă că orice lucru bun trebuie să fie urmat de ceva care ar fi adus în mod obligatoriu o experienţă tristă. În timp s-a educat să simtă astfel şi să-şi umbrească fiecare moment de fericire cu gândul că acesta anunţa venirea unei clipe triste.

În 2013, The Journal of Cross-Cultural Psychology publica un studiu în cadrul căruia se folosise o “Scală a Fricii de Fericire”, în dorinţa de a estima în ce măsură oamenii asociau sentimentele de fericire cu urmarea unui eveniment negativ, moment neplăcut care considerau că este un efect legat de existenţa momentului pozitiv. Studiul derulat de echipe de cercetători din Noua Zeelandă şi Marea Britanie a identificat mai multe conexiuni între teamă şi fericire. Astfel, persoanele predispuse la depresie se fereau să se implice în activităţi care le-ar fi putut face să se simtă mai fericite, convinse fiind că experimentarea unor emoţii pozitive ar fi dus inevitabil la dezamăgire şi tristeţe.

  În al doilea rând, perfecţioniştii sunt la rândul lor mai predispuşi să fie reticenţi faţă de momentele de fericire pentru că asociază fericirea cu lenea şi cu activităţi neproductive. Chiar şi în absenţa unor predispoziţii mentale către acest tip de gândire, multe persoane dezvoltă acestă teamă de fericire în urma unui tipar pe care cred că îl urmează viaţa lor, după ce s-a întâmplat ca mai multe experienţe pozitive să fie urmate de evenimente negative.

De fapt, aceste persoane nu remarcă faptul că în timpul care trece între un eveniment fericit şi, eventual, unul nefericit, nu se întâmplă nimic deosebit. Aşa că doar au impresia că, invariabil, momentul fericit atrage un moment nefericit, atrage atenţia psihologul Peter Lambrou.

Un posibil început în identificarea unui astfel de tip de gândire poate fi reprezentat de răspunsul sincer pe care vi-l puteţi da la o serie de întrebări, de genul: “Vă este teamă să vă lăsaţi în voia sentimentelor de fericire?”, “Consideraţi că nu meritaţi să fiţi fericit?”, „În clipele fericite nu vă puteţi abţine să nu gândiţi că ar putea urma ceva rău?”. Răspunsul afirmativ la oricare dintre aceste întrebări ar putea să însemne că ceva anume vă împiedică să vă bucuraţi aşa cum s-ar cuveni de momentele fericite din viaţa dumneavoastră, este de părere Peter Lambrou.

Rezolvarea acestui tip de problemă se face cu tehnica paşilor mici. Persoana trebuie să înceapă prin a se bucura de micile plăceri ale vieţii, cum ar fi o zi însorită, sau să se simtă mulţumită că au dus la capăt o sarcină dificilă. Apoi ar trebui să înveţe să observe că, de regulă, pentru o lungă perioadă de timp nu intervine niciun eveniment nefericit sau neplăcut. Percepţia corectă asupra timpului care desparte un eveniment fericit de unul nefericit este esenţială în rectificarea acestui tip de comportament, subliniază psihologul.

Sursa:  adevarul.ro

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here