Teorii privind violența (II)

0
830

Aurel_Baesu_-_Doi_copiiTeoriile sociologice

Perspectiva sociologică explică comportamentul violent în cadrul familial ca fiind o consecință a stresului social în care familiile sunt expuse și ca responsabil pentru violența în familie ar fi de fapt societatea.

Conform teoriei stresului social, se poate ajunge la acte de violență în urma unor factori ce provoacă stres și frustrări la nivel individual, factori precum șomajul, supraaglomerația, sărăcia, izolarea socială etc.

Actele de violență și agresivitatea reprezintă un răspuns la stresul structural sau chiar și o modalitate de adaptare.

Teoria schimbului/ contorului social (Gelles) se bazează pe conceptele de recompense și pedepse reciproce. În mediul familial, între membrii acesteia există un schimb de resurse, servicii și sentimente, iar atunci când balanța acestor schimburi sunt conform așteptărilor acestora nu va exista acte de violența comparative cu cazul în care ar exista dezechilibre ale acestor schimburi.

Teoria ecologică (Garbarino) încearcă să explice fenomenul maltratării copiilor. Modelul se bazează pe trei nivele de analiză: relațiile dintre organism și mediul înconjurător, sistemele interactive care se suprapun, contribuind la dezvoltarea umană, și calitatea mediului înconjurător.

Agresivitatea și stările conflictuale sunt rezultatul neconcordanței dintre familie și comunitatea din care fac parte.

Din perspective teoriei patriarhatului violența manifestată față de femeie, este considerată a fi un fenomen unic, ce este rezultatul proceselor economice și sociale, iar patriarhatul duce la dominarea femei de către bărbat.

Teoria feministă sugerează faptul că folosirea violenței împotriva femeilor și a copiilor, este datorată poziției de subordonare a femeii în societate. R.E. Dobash și R.P. Dobash susțin ideea conform căreia în societate, bărbatului în mod firesc i s-au cuvenit o serie mai largă de drepturi și libertăți, acestea nefiind permise femeii (în urmă cu câteva decenii, se știe că femeile nu aveau dreptul să voteze, nu aveau acces la educație etc.).

Aceeași autori au identificat trei elemente de bază ale acestei teorii:

Bărbații exercită o dominație și un control sistematic asupra femeilor;

Violența apare la bărbații care cred în drepturile lor patriarhale;

Folosirea violenței de către bărbat asupra femeii este acceptată de societate;

Potrivit aceleiași teorii, violența apare în mediul familial deoarece acesta este un context mai informal, iar pentru actele de agresivitate se aplică sancțiuni mai mici decât în alte contexte sociale.

Teoriile psihologice

Teoriile psihologice sunt bazate pe noțiunea de frustrare, însă potrivit afirmațiilor lui Berkowitz, frustrarea nu declanșează în mod direct compotrament violent. Frustrarea provoacă anxietate și se consideră că tensiunea creată de această anxietate poate determina apariția comportamentului agresiv. De subliniat este faptul că nu toate frustrările duc la anxietate și prin urmare nu se produce agresivitatea.

Teoria psihanalitică oferă exlicații violenței prin referire la noțiunile de tulburări de personalitate, mecanisme de negare, narcisism, conflict intrapsihic, deficiențe de dezvoltare, trauma din copilărie etc. Freud susține ideea conform căreia persoanele caracterizate  printr-un supraeu slab sunt acelea care au comportamente antisociale. Astfel, “bărbații violenți tind să-și folosească violența ca pe o modalitate de intensificare a eu-lui deficitar, deoarece repertoriul lor de comportamente nonviolente și abilități de comunnicare este foarte limitat”. Persoanele care au un supraeu slab cu greu se pot stăpâni să nu manifeste porniri violente și agresive.

Susținătorii teoriilor influențelor situaționale consideră că agresivitatea are un caracter dobândit și reprezintă un răspuns la factorii situaționali, la condițiile concrete din mediul înconjurător. Din teoriile influențelor situaționale fac parte teoria frustrare- agresiune și teoria indice –excitație.

Din perspectiva teoriei frustrare- agresiune, “agresivitatea este întotdeauna o consecință a frustrării și frustrarea conduce întotdeauna către o anumită formă de agresivitate”.

De exemplu, un bărbat care are problemă la locul de muncă, acasă se ceartă cu soția.

Teoria indice- excitație susține faptul că frustrarea cauzează o stare de pregătire emoțională pentru a agresa (furie, stare de nervozitate etc.), însă comportamentul agresiv propriu-zis are loc doar dacă există condiții care să încurajeze violența în contextul social. Urmărind același exemplu dat la teoria frustrare- agresiune, în cazul acestei teorii bărbatul ce întâmpină greutăți la locul de muncă, se va certa cu soția sau va deveni violent, doar dacă aceasta va schița un gest interpretat de soț ca fiind agresiv.

Conform teoriei reglării afective, oamenii adoptă un comportament agresiv atunci cănd doresc să scape de furie și o exteriorizează, astfel își îmbunătățesc starea lor afectivă.

Teoria învățării sociale consideră că agresivitatea reprezintă o achiziție învățată în mod direct în urma recompenselor sau pedepselor sau învățată prin imitare și observare. Bandura și colaboratorii săi susțin faptul conform căruia copii  care provin din familii violente și au asistat la comportamente agresive din partea părinților, dezvoltă și ei un comportament asemănător cu al acestora.

Teoria neajutorării învățate încearcă să explice comportamentele și atitudinile femeii agresate. Lewis consideră că unele femei care au suferit în copilărie și au fost victimele violenței, învață să accepte comportamentul violent din partea soțului. Teoria neajutorării învățate este fundamentată pe trei aspecte:

Informația despre eveniment sau situație;

Reprezentări cognitive ale situație;

Răspunsul la situație;

Reprezentările cognitive ale situației sunt considerate importante deoarece în această etapă persoana va realiza dacă așteptările sale pot fi sau nu atinse. Dacă persoana nu crede că reușeste să-și controleze comportamentul în vederea obținerii unui anumit rezultat, va recurge la neajutorarea învățată.

Tratat de asistență socială”,George Neamțu

 Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here