Viața Sfintei Maria Egipteanca

0
354

Sfânta Maria Egipteanca este cinstită de Biserica Ortodoxă pe 1 aprilie. A trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea. A murit în anul 431, în timpul împăratului Teodosie cel Tânăr.

Maria EgipteancaMaria Egipteanca s-a născut în Egipt. La vârsta de 12 ani şi-a părăsit părinţii şi a mers în Alexandria, unde timp de 17 ani a dus o viaţă desfrânată. La vârsta de 29 de ani, părăseşte Alexandria şi ajunge la Ierusalim. Pretextul i-a fost oferit de pelerinajul unor tineri din Egipt şi Libia, care călătoreau pe mare spre Ierusalim, pentru a participa la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

Ajunsă în Ierusalim, doreşte să intre în Biserica Sfântului Mormânt, însă, nu a putut înainta decât până la prag. Aici a simţit cum o putere nevăzută o opreşte. Încerca de mai multe ori să intre, dar fără rezultat. Este momentul când înţelege că modul ei de existenţă o face nevrednică de a intra în acest locaş. Se roagă Fecioarei Maria să facă posibilă intrarea sa în locaş, cu promisiunea că îşi va schimba întru totul modul de viaţă. După ce se închină Sfintei Cruci, aude un glas din depărtare care i-a grăit: “Dacă vei trece Iordanul, bună odihnă vei găsi!”. În urma acestei descoperiri, Cuvioasa Maria Egipteanca alege să-şi trăiască viaţa în pustia Iordanului. Aici va petrece 47 de ani, în post şi rugăciune.

A fost descoperită părintelui Zosima. Acest părinte, ajuns la vârsta de 53 de ani, se întrebă dacă există pe pământ cineva care să-l întreacă în osteneală duhovnicească.

Acestui monah i s-a arătat îngerul şi i-a zis: “O, Zosima, precum era cu putinţă unui om, bine te-ai nevoit şi bine ai trecut pustniceasca alergare. Însă nimeni nu este între oameni care s-ar putea arăta pe sine că este desăvârşit. Mai multă îţi e nevoinţa ce îţi stă înainte, decât aceea pe care ai făcut-o până acum, pe care tu nu o ştii. Dar ca să cunoşti câte cai sunt spre mântuire, ieşi din pământul tău, precum altă dată Avraam cel vestit între patriarhi, şi mergi într-una dintre mănăstirile ce sunt pe lângă râul Iordan”.

După câteva zile de mers prin pustiu, a întâlnit-o pe Cuvioasa Maria Egipteanca. Aceasta deşi nu l-a întâlnit niciodată, i-a spus pe nume şi i-a cerut o haină ca să-şi acopere trupul. Din viaţa sfintei aflăm că în timp ce părintele Zosima se ruga, şi-a ridicat ochii şi a văzut-o pe sfânta înălţată de la pământ, “ca un cot, stând în văzduh şi rugându-se”.

Îi descoperă părintelui viaţa sa şi îi cere ca în anul următor, în Joia din Săptămâna Patimilor să ia Sfintele Taine şi să meargă pe malul Iordanului ca să o împărtăşească. Când a venit Zosima la vremea cerută, aceasta a însemnat cu semnul crucii Iordanul, a trecut pe el ca pe uscat şi s-a împărtăşit. Părintele Zosima a revenit în anul următor, dar a găsit-o moartă. Cu ajutorul unui leu a săpat mormântul ei şi a îngropat-o.

Viaţa Sfintei Maria Egipteanca a circulat prin viu grai până în vremea patriarhului Sofronie al Ierusalimului, care a decis să o scrie în secolul al VIII-lea.

Maria Egipteanca şi Maria Palestinianca

Părintele Makarios Simonopetritul, în cartea sa “Triodul explicat”, publicată la Editura Deisis în anul 2003, susţine că potrivit studiilor recente, viaţa Sfintei Maria Egipteanca ar fi mai degrabă “o amplificare legendară în scopuri didactice a vieţii unei Sfinte Maria Egipteanca din Palestina, despre care vorbesc Viaţa Sfântului Teoctist din Lesbos, două istorii ale lui Pavel din Monembasia şi o istorie `folositoare de suflet` anonimă”.

Potrivit Vieţii Sfântului Teoctist, confirmate de Chiril din Skythopolis în Viaţa Sfântului Chiriac scrisă de acesta, aceasta Marie a vieţuit în Palestina şi a fost cântăreaţă la biserica Anastasis din Ierusalim. Ea a ales să fugă singură în pustie din cauza “scandalurilor” pe care le-a prilejuit frumuseţea ei. Ioannis şi Panamon au întâlnit-o în deşert aproape în aceleaşi împrejurări în care o întâlneşte Zosima pe Maria Egipteanca în Viaţa patriarhului Sofronie. Ea le-a povestit plecarea sa în pustie, viaţa sa de asceză rugându-i să vină din nou la ea la întoarcerea din vizita pe care aceştia o făceau avvei Chiriac. Când aceştia au revenit la grotă sfintei anahorete, au găsit-o moartă şi au îngropat-o că pe Maria Egipteanca.

Istoria Sfintei Maria Egipteanca rămâne în esenţă identică cu cea a Mariei Palestinianca, însă, marea diferenţă sta în faptul că prima s-a dus în pustie pentru a se pocăi de păcate, în timp ce Maria Palestinianca s-a dus în pustia Iordanului pentru a fugi de păcatele trupeşti, fiind foarte frumoasă.

Relatarea patriarhului Sofronie o prezintă ca pe o mare păcătoasă, care s-a dus în Palestina pentru desfrâu, în timp ce Maria Palestinianca nu a fost supusă poftelor, retrăgându-se în deşert tocmai pentru a preîntâmpina păcatul.

Ceea ce trebuie să reţinem din cele două relatări, este îndemnul la pocăinţă şi luptă cu păcatul.

Sursa: stiri.botosani.ro

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here